CULTURA CEPEI PRIN SEMANAT DIRECT

Peste tot in Europa se practica tehnologia de cultivare a cepei direct in camp. Doar astfel se pot realiza productii de peste 30 de tone/ha, si binenteles profit.

Alegerea terenului

· Cele mai bune soluri sunt cele nisipo-lutoase sau luto-nisipoase, cu un Ph mai mare de 5,5.

· Ceapa nu trebuie cultivata pe acelasi loc mai devreme de cinci ani, nu trebuie cultivata pe soluri infestate cu boli si daunatori si cu grad ridicat de imburuienare.

Plante premergatoare

· Sunt foarte bune cerealele, mazarea, fasolea.

· Sunt bune premergatoare tomate, ardei, vinete, care au fost fertilizate cu gunoi de grajd (40t/ha)

· Sunt corespunzatoare bostanoase si varzoase.

Pregatirea terenului

· Aratura se face la o adancime de cel putin 20-25cm din toamna (in cazul infiintarii culturii in primavara), sau doar inainte de semanat pentru cultura infiintata din toamna.

· Cel mai bun pat germinativ este cel care are stratul superficial de 5-10cm foarte bine pregatit.

· Inainte de efectuarea araturii se recomanda fertilizarea de baza cu fosfor si potasiu,

· Dupa efectuarea araturii, se marunteste terenul cu grapa cu discuri sau cu combinatorul, pe adancimea de 8-10cm, in cazul in care se infiinteaza cultura din toamna.

· Daca se amplaseaza cultura de ceapa dupa tomate, ardei, vinete, care elibereaza terenul tarziu, se lasa terenul doar arat peste iarna.

· Recomandam sa se pregateasca terenul din toamna si sa se modeleze astfel incat primavara, cel tarziu in prima decada a lunii martie sa se poata semana.

· Primavara devreme, imediat ce solul permite, inainte de semanat, se distruge crusta si se afaneaza solul superficial printr-o trecere cu o grapa cu colti reglabili.

Infiintarea culturii

· pentru tehnologia cu trecerea culturii peste iarna, se recomanda ca semanatul sa se efectueze in perioada 15 august-15 septembrie;

· pentru tehnologia cu infiintarea culturii prin semanare in primavara, se recomanda ca semanatul sa se efectueze primavara cat mai devreme posibil, in prima decada a lunii martie si chiar in ultima decada a lunii februarie;

Trebuie acordata o mare atentie urmatoarelor aspecte: sortimentul utilizat, cand semanam, cu ce semanam, calitatea patului germinativ, adancimea de semanat, cantitatea de samanta folosita, schema de infiintare a culturii (distanta intre randuri, intre plante pe rand, intre benzi, numar de randuri pe strat).

De asemenea, nu se va semana niciodata la o adancime mai mare de 2-2,5cm.

Cantitatea de samanta utilizata la hectar difera in primul rand in functie de schema de infiintare a culturii, si de cat este de performanta semanatoarea.

Se recomanda a se utiliza la semanat semanatori de precizie pentru seminte mici, mecanice sau pneumatice. In tara nu se fabrica o semanatoare de precizie pentru seminte mici care sa semene pe o banda de un metru 5-6 randuri distantate la 20-25cm. Recomandam producatorilor de ceapa achizitionarea de semanatori fabricate in Germania, Italia, Anglia. Mecanismul de distribuire a semintelor este de tip mecanic, format din discuri cu alveole sau benzi perforate. Sunt cele mai accesibile ca pret, (cele pneumatice sunt mult mai scumpe), si prezinta avantajul ca se pot infiinta culturi de ceapa si pe suprafete mici. Mai prezinta avantajele ca sunt prevazute cu tavalugi pentru tasarea solului inainte si dupa semanat, de asemenea sunt prevazute cu fertilizatoare reusindu-se sa se administreze localizat o doza de ingrasaminte chimice concomitent cu semanatul.

Pe fiecare strat se seamana 5 randuri cu distanta intre randuri de 25 cm, sau 6 randuri cu distanta intre randuri de 20 cm. Prin marirea numarului de randuri pe strat cu 1-2, productia la hectar se mareste considerabil.

Distanta plantelor pe rand se recomanda sa fie de 3-3,5cm.

Cantitatea de samanta/ha depinde de cat de performanta este masina de semanat, de tipul de samanata folosit (calibrata, drajata), de tipul de sol, de conditiile locale de clima, de schema de infiintare a culturii, aceasta in nici un caz sa nu depaseasca 5 kg/ha.

Daca semanatul se efectueaza cu semanatori care nu sunt prevazute cu tavalugi, se recomanda efectuarea unei tavalugiri pentru a pune mai bine semintele in contact cu solul, in felul acesta asigurandu-se o rasarire mai uniforma.

Erbicidatul

Este foarte importanta erbicidarea care trebuie efectuata imediat dupa semanat. Aceasta erbicidare se va face dupa efectuarea semanatului, nu mai tarziu de prima saptamana inainte ca ceapa sa rasara, de preferat cand solul este umed (chiar daca se intarzie cateva zile), in conditii racoroase. Trebuie avuta de asemenea, mare atentie la doza care se aplica pentru ca daunele cauzate culturii de ceapa sa fie minime, contactul cu erbicidele fiind intotdeauna periculos, in special contactul radacinilor firave, superficiale din primele faze de vegetatie, care va duce la intarzierea cresterii, producand amanarea timpului de recoltare, si, in ultima instanta, scaderea productiei si a calitatii.

Buruienile au fost si sunt dusmanii de temut a producatorilor de ceapa, din care cauza cu mare greutate a fost adoptata aceasta tehnologie prin semanare direct in camp. De multe ori cultura a fost compromisa atat din cauza ca s-a aflat pe terenuri cu grad foarte mare de imburuienare, cat si din cauza faptului ca deseori au fost folosite erbicide expirate sau nu au fost administrate corespunzator.

Erbicidarea preemergenta va fi efectuata folosindu-se erbicidul STOMP 6l/ha, administrat printr-o pulverizare fina, foarte uniforma pe suprafata solului, formandu-se o pelicula fara a aparea benzi de suprapunere (fitotoxice pentru ceapa), sau benzi neerbicidate.

Erbicidul STOMP administrat preemergent formeaza o pelicula cu valoare reziduala lunga care distruge buruienile cand incearca sa treaca prin aceasta. Pentru o actiune cat mai indelungata in timp a acestui erbicid se recomanda a nu se interveni prea des cu lucrari mecanice de afanare a solului si de distrugere a buruienilor sau prasile manuale care distrug pelicula erbicidala anuland efectul erbicidului.

Cand efectul erbicidului STOMP inceteaza, incep sa apara buruieni care se vor distruge in primele faze de vegetatie prin erbicidarea postemergenta cu GOAL.

Pentru buna combatere se aplica GOAL cand buruienile sunt in stadiul de 2-4 frunze (maximum 7-10cm inaltime). Buna acoperire cu erbicid si umectarea buruienilor sunt esentiale pentru eficienta maxima in combatere. Cat este posibil se va evita deranjarea solului in vederea folosirii activitatii reziduale a erbicidului ajuns pe sol pentru o perioada mai lunga.

Erbicidul GOAL combate peste 18 specii de buruieni dicotiledonate si o parte din buruienile monocotiledonate. Se va aplica 0,75-1,0 l/ha GOAL in 300-500 l solutie/ha. In cazul in care dupa o perioada de timp va apare un al doilea val de crestere al buruienilor, un nou tratament de 0,5-0,75 l/ha va fi suficient pentru a le distruge.

Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se va folosi erbicidul FUSILADE FORTE 1 l/ha. Pentru eficienta maxima acesta nu se administra in conditii de seceta sau umiditate excesiva, se va aplica in perioada de crestere vegetativa intensa a buruienilor monocotiledonate (cand au 4-5 frunze). O pulverizare fina sporeste efectul produsului asigurand o buna acoperire a buruienilor.

Irigarea

Se recomanda a se efectua prin aspersie, care da rezultatele cele mai bune, asigurand o aprovizionare uniforma a solului cu apa.

Daca la ceapa din arpagic umiditatea din sol trebuie sa fie constanta (70-80% din capacitatea de camp), pe tot parcursul perioadei de vegetatie, la ceapa semanata direct, umiditatea in sol variaza in functie de faza de vegetatie. Dupa cum se cunoaste, in faza a II-a de crestere a plantelor (aparitia primei faze adevarate), acestea incep sa-si pregateasca singure hrana.

Aceasta este perioada cea mai critica pentru plantulele de ceapa, si impune o umiditate in sol de 80-90% din capacitatea de camp, si cantitati insemnate de substante nutritive in stratul superficial al solului.

Dupa aceasta faza, umiditatea solului trebuie sa fie constanta, 70-80% din capacitatea de camp, pana la sistarea completa a cresterii frunzelor in sistemul radicular, dupa care trebuie sa scada la 60-70% pana la recoltare.

Nu se poate recomanda aplicarea unui anumit numar de udari pe timpul perioadei de vegetatie, acesta depinzand de numarul si volumul precipitatiilor care au loc de la rasarire la sistarea completa a cresterii frunzelor si a sistemului radicular.

In cazul infiintarii culturii de toamna, dupa semanat este necesar sa se irige, pentru a realiza o germinatie rapida si uniforma.

Daca toamna este uscata, plantele tinere nu vor forma 3-4 frunze pana la inghet fara o irigare adecvata. In mod normal, primavara ceapa care a trecut peste iarna nu are nevoie de irigatie, dar in cazul unei primaveri uscate, acest lucru este necesar.

Fertilizarea

Trebuie sa se bazeze pe testele de laborator (analize) ale solului facute atat inaintea semanatului cat si in timpul perioadei de vegetatie. Este important sa se tina seama si de numarul de plante care trebuie hranite. De asemenea, dozele si momentele de aplicare a ingrasamintelor difera si in functie de tehnologia aplicata: daca cultura se infiinteaza in toamna sau in primavara.

In cazul semanatului din toamna unui sol obisnuit i se va administra inaintea semanatului 50-60kg P₂O₅/ha, 180kg K₂O/ha si 65kg N/ha. In cazul in care se seamana cu o semanatoare prevazuta cu fertilizatoare, atunci se recomanda ca azotul sa se administreze o data cu semanatul localizat pe rand, nu mai mult de 50kg azotat de amoniu la hectar.

Recomandam a se folosi doar 1/3 de N inainte de semanat sau in momentul semanatului si 2/3 cand plantele pornesc din nou in crestere dupa perioada de iarna, la inceputul lunii martie 30kg N/ha, si apoi la jumatatea lunii aprilie 55kg N/ha. Plantele pot intra in iarna cu un sistem radicular puternic si un habit scurt. Daca se foloseste in toamna prea mult azot, acesta poate reduce rezistenta la inghet a plantelor. Trebuie avut grija la fertilizarea cu potasiu deoarece acest element mineral este necesar pentru toleranta la inghet. In cazul semanatului din primavara recomandam aplicarea azotului in etape: 2/3 inainte de semanat sau o data cu semanatul si 1/3 cand plantele de ceapa au atins o inaltime de aproximativ 10cm.

In baza analizelor se recomanda ca in stratul de sol (cca 30cm adancime) sa se aplice o cantitate totala de maxim 180kg N/ha.

Aplicarea unei cantitati mici de N inainte de semanat va avea ca rezultat obtinerea unor plante tinere neuniforme.

Azotul in exces poate cauza gatuiri si ingrosari ale frunzelor, foliaj abundent, precum si bulbi mici si de o calitate mai slaba ce nu garanteaza o pastrare buna. Acesti bulbi sunt de asemenea mai usor atacati de boli.

Lipsa fosforului asimilabil din solutia solului poate cauza o slaba maturizare a plantelor. In acord cu rezultatele analizelor de sol se pot administra 200-220kg P₂O₅/ha atunci cand solul este foarte sarac in fosfor. In mod normal se vor adminstra 90-120kg P₂O₅/ha. Pentru aceasta se recomanda 450-500kg superfosfat/ha.

Absenta potasiului din sol poate cauza incetinirea cresterii, ingrosarea gatului, un verde foarte inchis si aparitia unor necroze pe marginile frunzelor imbatranite. Se pot administra peste 440kg K₂O/ha pe solurile fara potasiu disponibil. Normal se administreaza 200-225kg K2O/ha, ceea ce reprezinta aproximativ 550kg sulfat de potasiu si 30% magneziu necesar pentru echilibru cu potasiu.

Lipsa magneziului disponibil se observa foarte bine atunci cand foliajul este redus, cu frunze atarnate si striatii galbene pe frunze. Deficienta de magneziu se poate manifesta pe solurile calcaroase usoare si pe solurile cu prea mult fosfor. O fertilizare foliara cu 1,5% solutie de sulfat de magneziu, aplicata seara inainte de apusul soarelui va preveni aparitia unor simptome nedorite pe frunze si poate rectifica deficitul.

Afanarea solului

In timpul perioadei de vegetatie este foarte importanta si se realizeaza prin prasile mecanice si daca este cazul manuale (numai daca trebuie distruse buruienile). In urma unor ploi torentiale sau a efectuarii irigatiilor prin aspersie se poate forma o crusta puternica la suprafata solului care favorizeaza acumularea de bioxid de carbon in sol la nivelul radacinilor, inhiband absorbtia apei si a sarurilor minerale.

Aceasta lucrare este bine sa se faca la timp cand solul are umiditatea optima si la o adancime de pana la 8-10cm. Nu este bine sa se intarzie efectuarea acestei lucrari pentru ca daca aceasta lucrare se executa cand solul a format crusta groasa, exista riscul ca bucatile de crusta sa acopere plantele de ceapa, iar buruienile aflate pe aceste bucati continua sa vegeteze, mai ales daca la putin timp dupa prasit cad precipitatii sau se iriga.

Aceasta lucrare de afanare a solului si de distrugere a buruienilor in cadrul tehnologiei modernizate pe care o prezentam, trebuie sa se efectueze cu un cultivator cu latimea de lucru de 1,5m. In prezent, in tara noastra nu avem un cultivator cu latime de lucru de 1,5m, care sa lucreze la prasit strat cu start, culturi semanate in benzi de un metru pe 5 sau 6 randuri.

Fabricarea acestui cultivator nu ridica probleme deosebite, intrucat toate reperele care intra in compunerea lui sunt in fabricatie de serie, putandu-se face chiar zonal in cadrul oricarei ferme.

Cultivatorul va fi realizat cu 7 sectii, cu 5 sau 4 pentru prasit intre randuri iar 2 sectii, pentru prasit urmele lasate de rotile tractorului.

In cadrul acestei tehnologii modernizate, daca erbicidele administrate cu multa competenta isi dovedesc eficacitatea, nu mai este nevoie sa se efectueze prasile manuale. Acestea se vor aplica la aceasta cultura ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor de pe randul de plante si pentru afanarea solului.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Mana cepei (Peronospora destructor Casp)

Pe frunze apar pete alungite de culoare galbuie, la suprafata carora, in conditii de umiditate atmosferica ridicata si la temperaturi de 10-18grade C, se dezvolta un puf cenusiu violaceu format din fructificatiile ciupercii. (conidiofori si conidii).

Combatere. In timpul perioadi de vegetatie se aplica 3-5 tratamente in functie de condittile climatice si de modul de irigare, la intervale de 8-12 zile, folosindu-se produsele Ridomil gold plus 0,3%, Ridomil gold MZ 0,25%, Planet 0,25%, Sandofan C 0,25%, Ripost M 0,2%, Acrobat MZ 0,2%, Curzate Manox 0,25%, Previcur 607 SL- 0,15% + Dithane M45 - 0,2%.

Se pot utiliza de asemenea fungicide de contact:Dithane M45-0,2%, Sancozeb 0,2%, Vondozeb 0,2%, Folpan 50-0,2%, Folpan 80 - 0,15%, Bravo 500- 0,2%

Putregaiul cenusiu al cepei (Botrytis allii Munn)

Boala apare frecvent in anii cu primaveri bogate in precipitatii. Pe frunzele plantelor apar pete albicioase, mici (1-3mm), rotunde sau ovoidale, usor cufundate in tesuturi. La suprafata tesuturilor atacate apare un puf cenusiu. La plantele mai avansate in vegetatie atacul apare in zona coletului care se inmoaie si putrezeste. In sectiuni longituinale prin bulbi se constata ca acestia sunt cuprinsi de un putregai umed care progreseaza din partea apicala spre cea bazala.

Combatere. Primul tratament se aplica cu 6 saptamani inainte de recoltare, iar al doilea 3 saptamani mai tarziu, folosindu-se produsele Rovral 0,1%, Sumilex 0,1% sau Calidan 0,15%

Putregaiul alb al cepei (Sclerotium cepivorum Berk)

Atacul apare frecvent pe terenurile grele, in anii cu precipitatii abundente. Primul semn al bolii este ingalbenirea si uscarea varfului frunzelor care progreseaza lent spre baza acestora.

Radacinile sunt distruse si are loc o putrezire umeda a tunicilor, urmata de acoperirea acestora cu un miceliu alb, afanat, superficial. Daca infectia se produce tarziu, putrezirea acestora continua in timpul pastrarii.

Combatere. Se va repeta o rotatie a culturii pe 5-6 ani. In 6-8 saptamani dupa rasarire se va aplica un tratament cu Rovral 0,25%, Ronilan 0,25%, Calidan 0,25%, folosindu-se 1000 litri solutie/ha.

Dupa tratament se va efectua o irigare prin aspersie cu 10-15 litri apa/m², care are ca scop antrenarea fungicidelor in zona radacinilor plantelor.

Putregaiul bacterian al bulbilor de ceapa(Erwinia carotovora Jones)

Atacul apare incepand cu a doua perioada de vegetatie si este favorizat de umiditatea ridicata a solului. Coletul plantelor bolnave devine moale, pe sectiuni longitudinala prin bulbi. Se constata ca tunicile sunt inmuiate. In timpul pastrarii, atacul progreseaza, in final bulbii putrezesc in intregime si prezinta un miros neplacut, specific.

Combatere. Respectarea unui asolament de 3-4 ani. La aparitia atacului plantele bolnave vor fi indepartate din cultura si distruse prin ardere. Produsul Starner 20-0,1% da rezultate bune daca tratamentele se aplica preventiv. Principalii daunatori care trebuie combatuti la timp sunt: musca cepei si tripsul comun.

Musca cepei (Delia antiqua Meig.)

Este un daunator specific producand insemnate pagube. Specie cu doua generatii de adulti pe an, larvele din prima generatie ataca frunzele si bulbii in formare, iar cele din a doua genertie numai bulbii.

In interiorul unui bulb de ceapa se dezvolta intre 5-10 larve, care produc galerii profunde, atacul fiind insotit de degradarea tesuturilor pe care secundar se instaleaza diferite ciuperci saprofite. Frunzele plantelor atacate se ingalbenesc, se vestejesc si se usuca. Cele mai mari pagube le produc larvele din prima generatie, atunci cand plantele sunt tinere. In anii cu conditii optime de dezvoltare (in special in primaveri cu precipitatii putine si temperaturi ridicate), daunatorul poate cauza pierderi cuprinse intre 30-50%. Ierneaza in stadiul de pupa in sol, la 10-12cm adancime, primii adulti aparand primavara la sfarsitul lunii aprilie-inceputul lunii mai.

Depune esalonat 50-70 de oua pe sub bulgarii din apropierea plantelor gazda.Durata perioadei de incubatie este de 5-8 zile, stadiul de iarna 15-20 zile iar cel de pupa 5-8 zile. Pentru limitarea atacurilor se recomanda respectarea rotatiei culturilor, strangerea resturilor vegetale ramase in camp dupa recoltare, efectuarea araturilor adanci de toamna, semanarea anticipata de benzi capcana formate din ceapa.

Chimic,se aplica pentru fiecare generatie doua tratamente (la interval de 10-12 zile), in perioada de maxima aparitie a adultilor, cu produsele Diazol 60 EC- 0,15%, Zolone 35 EC-0,20%, Sinoratox 35 CE- 0,15%.

Tripsul comun (Thrips tabaci Lind.)

Este un daunator specific culturilor de ceapa, ataca frecvent in anii caldurosi si secetosi. Atacul se manifesta frecvent pe parcursul lunilor iunie-iulie, plantele se opresc din crestere, frunzele sunt lipsite de turgescenta, iar cultura privita in lumina soarelui are o culoare argintie.

Pentru combatere se recomanda doua tratamente la interval de 10-12 zile cu Diazol 60EC- 0,2%, Mospilan 20EC- 0,03%, Supersect 10EC-0,03%. Pentru ca tratamentele aplicate impotriva bolilor si daunatorilor sa aiba o eficienta maxima, recomandam urmatoarele: avand in vedere ca frunzele de ceapa sunt lucioase din cauza stratului de pruina, in solutia de stropit se va adauga un adeziv (de preferat Aracet 0,2%);

duzele aparatelor de stropit trebuie sa asigure o pulverizare fina si uniforma, un tratament eficace nu inseamna o ”imbaiere” a plantelor, ci picaturi foarte fine care nu se ating intre ele;

cantitatea de solutie pentru cultura de ceapa trebuie sa fie de minimum 600 l/ha.

Recoltarea

Calitatea productiei, dar mai ales capacitatea sa de pastrare este direct determinata de momentul recoltarii. Astfel, recoltarea mai timpurie presupune acumulari mai mici de 9% substanta uscata, ceea ce ar determina deprecierea produselor prin deshidratare, reducerea capacitatii de pastrare si pierderi excesive in greutate, dar mai ales de calitate.

Recoltarea tardiva a bulbilor chiar daca au acumulat peste 12% substanta uscata, atrage deprecierea tunicilor invelitoare ale bulbilor, pierderi in greutate prin deshidratare sau chiar reluarea vegetatiei in conditii de umiditate (ploi sau stocare necorespunzatoare).

Identificarea momentului optim consta in urmarire periodica a evolutieivegetatiei si maturizarii bulbilor si coincide momentului cand treimea superioara a frunzei s-a ingalbenit si are tendinta de a se apleca spre sol, tulpina falsa se inmoaie, iar tunicile sunt la inceputul colorarii, fara fisuri sau exfolieri, inchizand prin suprapunere zona tulpinii false.

Se va efectua recoltatul ziua, dupa ce nu mai exista roua pe plante, pe timp uscat si cand solul este reavan.

Daca recoltarea se efectueaza manual, costul acestei lucrari este foarte mare si mai cu seama pe suprafete mari nu il recomandam. Recoltarea este mult mai eficient sa se faca mecanic, folosind masina MRC-1,2 in cu tractorul L-445 sau U-650, iar dupa dislocare bulbii raman pe camp in benzi, timp de 6-7 zile pentru solarizare (uscarea frunzelor). In perioada de solarizare a bulbilor, productia de ceapa scade cu circa 5% ca urmare a pierderii apei intercelulare.

In faza a doua, cu aceeasi masina dar echipata cu transportor, bulbii sunt adunati si incarcati intr-un mijloc de transport.

In cazul aplicarii tehnologiei prin semanare direct in camp toamna cu trecere peste iarna, recoltarea productiei destinata se poate imediat face direct trecand peste faza de solarizare si incarcand productia direct in mijloacele de transport dupa ce bulbii au fost dislocati si scuturati de catre partile active ale masinii de recoltat.

Producatorilor de ceapa pe suprafete mari le recomandam dotarea cu masini de recoltat si de conditionat ceapa. Prin utilizarea acestora pretul de productie va scadea semnificativ si profitul obtinut pe hectarul cultivat cu ceapa va fi mult mai mare.

Cultivarea acestei specii devine foarte rentabila daca se reuseste ca productia sa depaseasca 30 t/ha si daca se reuseste ca aceasta sa se valorifice superior. Este foarte important a se stabili procentul din recolta care se valorifica imediat dupa recoltare si cantitatea care se depoziteaza pentru a fi valorificata in special pe timpul iernii si in primavara anului urmator. Cand se obtine o productie mare pe poate valorifica imediat dupa recoltare la un pret destul de scazut si profitul va fi unul pe masura asteptarilor. In cazul in care producatorul dispune de spatii pentru depozitare, recomandam pastrarea si valorificarea bulbilor dupa cateva luni, cunoscandu-se faptul ca pretul se dubleaza sau chiar se tripleaza.

Costurile de productie la hectarul de ceapa cultivat dupa tehnologia modernizata prezentata se situeaza la circa 6 mii lei. Prin urmare la o productie de 30 t/ha (considerata o productie mica daca se respecta tehnologia prezentata), in urma valorificarii la recoltare la un pret de 0,5 lei/kg se va obtine un profit de 9 mii lei. Profitul va creste considerabil daca productia se va pastra si va fi valorificata dupa 4-5 luni de la recoltare la un pret cel putin dublu. Acest calcul simplu de eficienta economica speram ca va determina fermierii, producatorii de ceapa, sa adopte rapid aceasta tehnologie modernizata care sa le aduca profituri mari.

www.gazetadeagricultura.info

BONSAII COPACEII IN MINIATURA

Extrem de spectaculosi, bonsaii - de fapt copacei in miniatura - au nevoie de o ingrijire atenta pentru a supravietui. Cel mai important lucru care trebuie retinut este acela ca un bonsai are nevoie de toate ingrijirile specifice unui arbore.

Bonsaii prefera soarele de dimineata, iar in dupa-amiezele de vara au nevoie de protectie, asa incit nu trebuie asezati direct la soare. Daca plasati copacelul linga un perete, aveti grija sa-l rotiti la fiecare doua saptamini, caci altfel se va dezvolta disproportionat, crescind dupa lumina. Nu asezati ghiveciul direct pe o suprafata de beton, daca acesta este expus la soare o perioada mai indelungata. Caldura generata de beton, la care se adauga cantitatea mica de pamint din ghiveci, duce la uscarea radacinilor. Anumite specii de bonsai trebuie ferite de briza marii, caci aerul sarat nu le prieste.

Udatul. Este cel mai important lucru care trebuie invatat pentru ingrijirea corecta a bonsailor, cei mai multi avind nevoie de mai multa apa vara. Cu cit au mai multe frunze si cu cit acestea sint mai mari, cu atit cantitatea de apa necesara e mai mare. Odata familiarizati cu bonsaiul dumneavoastra, veti putea aprecia daca ati udat suficient, dupa greutatea ghiveciului. Incercati sa evitati sa udati planta cu o stropitoare obisnuita deoarece in acest fel spalati pamintul din ghiveci. Mai degraba scufundati ghiveciul intr-un recipient mai mare, in care puneti apa suficienta, astfel incit aceasta sa acopere ghiveciul pina la aproximativ 2 cm din trunchiul bonsaiului. Lasati asa doua-trei minute (pina cind ies toate bulele de aer) si apoi scoateti ghiveciul. Atentie, nu-l lasati prea mult in apa, ci doar atit cit pamintul sa fie saturat. Aveti grija sa nu udati prea mult iarna (o data pe saptamina sau chiar mai putin e suficient), mai ales copaceii cu frunze cazatoare care au nevoie de foarte putina apa. Intre doua udari, bonsaii au nevoie ca pamintul din ghiveci sa fie usor uscat. Pentru a vedea daca au nevoie de apa, incercati pamintul cu degetul: daca solul este moale si umed sau spongios, atunci nu e nevoie sa udati.
Fertilizarea. Bonsaii trebuie fertilizati o data la fiecare doua saptamini primavara si la inceputul verii. In schimb, cei cu frunze cazatoare nu trebuie fertilizati primavara pina la doua saptamini dupa ce apar frunzele. Fertilizati din nou in toamna, la fiecare doua saptamini. Copacii cu frunze cazatoare pot fi fertilizati din momentul cind frunzele isi schimba culoarea.
Tunderea bonsailor. Pentru mentinerea formei copacelului se practica tunderea ramurilor la un anumit moment al anului. Scopul este de a pastra ramurile orizontale cu frunzis. Taierile corecte si regulate de ramuri duc, de asemenea, la reducerea marimii frunzelor. Intre doua taieri veti constata ca bonsaiul dumneavoastra capata un aspect latos. Nu intrati in panica apucindu-va sa taiati ramurile prea devreme sau intr-un moment nepotrivit! Aveti rabdare! Atunci cind noile ramuri isi schimba culoarea, din verde capatind o culoare bruna si un aspect lemnos, e momentul sa tundeti bonsaiul. Unii copacei pot fi tunsi de doua ori pe an, altii doar o data. Taietura trebuie efectuata deasupra unei frunze, in punctul in care doriti ca bonsaiul sa ramifice. Amintiti-va ca acesta trebuie sa se dezvolte orizontal. Taiati la prima, a doua sau a treia frunza de pe o ramura nou crescuta, in functie de directia in care doriti sa ramifice.

Boli si daunatori

Toti bonsaii sint susceptibili de boli si de insecte. Este important sa diagnosticati corect simptomele bolii, pentru ca apoi sa aplicati tratamentul adecvat. Aveti grija sa nu confundati efectele udatului in exces cu o boala anume. Frunzele unui copacel suprasaturat de apa se ingalbenesc si cad, adesea in plin sezon de vegetatie.

Transplantarea

Bonsaii au nevoie de un pamint special si nu trebuie niciodata transplantati intr-un pamint de gradina. Ghiveciul poate fi schimbat o data la
doi-trei ani. Scoateti usor radacinile si pamintul din ghiveci. Tundeti la o treime intregul sistem de radacini si apoi replantati intr-un pamint special (il gasiti in florarii). (Ema Circiumaru)

Stilul mediteranean

Stiluri de amenajare specifice altor zone, mai mult sau mai putin apropiate geografic de ale tarii noastre, se regasesc astazi destul de frecvent si in locuintele din Romania. Explicatia ar fi calatoriile in strainatate si contactul cu alte culturi si popoare.

Intr-o vila din apropierea Bucurestiului am intilnit o camera amenajata in stilul locuintelor de la Marea Mediterana. Chiar daca amplasamentul nu este nici macar la Marea Neagra, totusi proprietarii si-au dorit un decor marin pentru una din camere. Trebuie precizat ca o amenajare interioara in stil mediteranean nu este dificil de realizat si cu atit mai putin costisitoare.
Acest gen, inspirat de albastrul pur al marii si de albul nisipului, se caracterizeaza printr-un stil de viata simplu, nepretentios, renuntind pe cit posibil la tehnologiile de ultima ora (home-cinema, cuptor cu microunde etc.).

Aceste trasaturi sint motivate in mare parte si de faptul ca foarte multe locuinte amenajate in stil mediteranean sint case de vacanta, in care omul modern se retrage pentru un moment de relaxare, departe de lumea civilizata. Soarele puternic, din aceste regiuni chiar si pe timp de iarna, a impus albul ca fiind suveran intr-o astfel de amenajare (de la pereti si podele pina la mobilier si asternuturile de pat), dar fara a neglija albastrul. Un stil de viata simplu inseamna, in primul rind, apropiere de natura. De aceea, picturile clasice sint inlocuite aici cu tablouri din seminte, iar decoratiunile avangardiste, cu dovlecei decorativi si vaze cu flori uscate. Un alt element nelipsit
dintr-o amenajare de la Marea Mediterana este lemnul masiv, insa niciodata in nuanta naturala, ci vopsit in alb sau albastru.

Spuneam la inceput ca aceasta amenajare nu este nici dificila, nici costisitoare deoarece acestui stil i se potrivesc mai curind lucrurile vechi, uzate, dar reconditionate, decit cele noi. De exemplu, un balansoar vechi din podul bunicii, vopsit si reconditionat, poate fi o piesa de rezistenta intr-o astfel de amenajare, in care trebuie sa pluteasca intotdeauna un aer de vacanta si de relaxare.

In porturile de la Marea Mediterana se vind piese de mobilier noi, cu vopseaua gata scorojita, tocmai pentru a marca aceasta tenta de vechi, de uzat, pe care noi o gasim in stare naturala printre obiectele din pod.

www.incasa.ro

CALENDARUL GRADINII

FEBRUARIE

- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.

- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in acestezile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.

- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.

MARTIE

- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete)

- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate)

- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor

- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.

- in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii

- se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete

- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat

- se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie

- fertilizarea suplimentara cu azot

- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie

- se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)

- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;

- pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta.

APRILIE

- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:

- radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul;

- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;

- de la mijlocul lunii incepe:

- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;

- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm;

- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;

- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;

- plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;

- semanatul porumbului;

- semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;

- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;

- Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;

- În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.

MAI

- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;

- inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.

- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare;

- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste.

IUNIE

- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;

- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli;

- foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;

- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;

- daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;

- intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace;

- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.

IULIE

- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate.

AUGUST

- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;

- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;

- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;

- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat suficient;

- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare;

- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;

- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;

- in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii;

- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri;

- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie;

- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale;

- pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara.

SEPTEMBRIE

- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire.

OCTOMBRIE

- se scot cartofii de toamna;

- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita;

- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;

- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;

- se recolteaza varza si se pune la murat;

- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;

- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;

- se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;

- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;

- Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;

- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;

- se aduna porumbul care este copt;

- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;

- pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunzemoarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.

NOIEMBRIE

- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;

- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;

- se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;

- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;

- varza se recolteaza tot acum;

- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.

Baumix si InCasa.ro te invita la concurs!

Alte articole

Sucul de legume ajuta la pastrarea greutatii
Reuters Health - New York informeaza ca cel putin un pahar de suc de legume cu continut redus de sodiu, baut in fiecare zi, poate ajuta intr-o dieta la pierderea in greutate in cazul persoanelor supraponderale.

Consumul constant de legume si fructe
In sezonul cald, consumul de legume si fructe proaspete aduce beneficii multiple organismului nostru. Cu totii consumam vara multe legume si fructe.

Construiti-va propria gradina de legume
Sa creati propria gradina de legume nu este dificil. Trebuie sa va ganditi la spatiu, dimensiunile acestuia, tipul solului si legumele pe care veti vrea sa le aveti in noua gradina.

Sanatate cu legume. Cocktail de legume.
Nu sunt importante cantitatile de legume folosite pentru suc, ci cantitatea de suc consumata. Minim un pahar de suc dimineata este necesar pentru revitalizarea organismulu

Regim vegetarian cu musaca de legume
Un regim vegetarian poate fi sustinut de nenumarate retete. Printre ele se afla bineinteles si o musaca de legume.

www.gradinamea.ro

Plantarea pomilor fructiferi

Materiale necesare:

1. Pom altoit sau arbust fructifer 2. Gunoi de grajd 3. Ingrasamant 4. Par de sustinere / tutore
Fungicid / insecticid

Unelte necesare:

1. Casma 2. Foarfeca de gradina 3. Cizme de cauciuc 4. Galeata

Perioada de plantare:
1. Primavara - cat mai repede
2. Toamna - cu doua saptamani inainte de ingheturile puternice
3. Iarna - cand solul se dezgheata si temperatura aerului este pozitiva

Conditiile optime pentru prindere si crestere::
- La baza gropii se aseaza gunoiul de grajd bine fermentat sau ingrasamintele chimice;
- Radacinile trebuie fasonate si mocirlite inainte de plantare;
- In dreptul radacinilor se va aseza solul cel mai fertil;
- Gropile din zonele carbonifere si carierele de piatra vor fi umplute cu pamant fertil din aratura;
- In gropile sapate pe terenuri nedesfundate, pamantul din fundul gropii se mobilizeaza si ramane pe loc.

Indicatii dupa plantare:
- Pomii se uda saptamanal cu 1-2 galeti de apa;
- Pentru udare se desfac musuroaiele, se uda, dupa care acestea se refac;
- Fiecare pom fructifer va fi taiat in functie de indicatiile stabilite, pentru fiecare specie in parte;
- In timpul verii solul din vecinatatea pomului se mulceste cu paie, pleava, frunze, rumegus;
- Dupa plantarea de toamna pomii trebuie protejati impotriva iepurilor. Aceasta se realizeaza cu ajutorul cocenilor, stufului, sau prin bandajarea trunchiului cu fasii de sac sau folie de polietilena.

1. Saparea gropilor
Dupa curatarea terenului de pietre, radacini si defrisarea vegetatiei lemnoase, se sapa gropile. Pentru arbustii fructiferi, dimensiunile gropilor sunt de 30/30/30 cm iar pentru pomi de 50/50/50 cm.

2. Fasonarea radacinilor
Aceasta operatiune consta in eliminarea portiunilor ranite, mucegaite, uscate si reinnoirea taieturilor. Radacinile fibroase se taie scurt, cele groase se lasa cat mai lungi. Scurtarea radacinilor se va face astfel incat sectiunile sa fie orientate spre fundul gropii.

3. Mocirlirea
Se realizeaza intr-o galeata, o mocirla de consistenta unei paste semifluide, pregatita cu balega proaspata, pamant galben in parti egale si apa. Amestecul respectiv poate fi completat cu substante fungicide sau insecticide pentru protejarea radacinilor dupa plantare.

Se scufunda repetat radacinile pomilor in acest amestec. Mocirlirea este obligatorie la toate plantele fie ca sunt plantate primavara sau toamna. Pomii se planteaza imediat dupa mocirlire. Amestecul asigura o buna cicatrizare a ranilor si stimuleaza formarea de noi radacini.

4. Plantarea propriu-zisa
Pe fundul gropii se vor aseza gunoiul de grajd bine fermentat si ingrasamintele chimice. Caldura degajata de catre gunoiul de grajd va stimula vindecarea ranilor si cresterea radacinilor. Peste ingrasaminte se aseaza pamant reavan provenit din partea superioara a gropii.

Pomii se planteaza cu punctul de altoire situat cu 3-4 cm mai sus decat nivelul solului, astfel incat, dupa plantare, acesta sa coboare la nivelul solului. Se aseaza radacinile rasfirate pe stratul de pamant reavan si se trage pamant maruntit in groapa. Pomul se misca usor pe verticala pentru a usura patrunderea pamantului printre radacini.

Cand doua treimi din groapa s-a umplut, se face tasarea pamantului, calcand de la exterior spre centrul gropii, pe lungimea radacinii. Aceasta operatiune asigura un contact mai bun al radacinilor cu solul si previne ruperea celor mai fragile.

Dupa tasarea pamantului se poate face udarea cu 20-30 l apa / groapa. La plantarea de primavara udarea este obligatorie.

Dupa ce apa s-a infiltrat, se umple groapa cu pamantul provenit din a doua gramada (de pe fundul gropii). Toamna, dupa umplerea gropii, in jurul pomului se face un musuroi de 30 - 40 cm pentru a proteja radacinile impotriva gerului.

Primavara se realizeaza o copca pentru a favoriza acumularea apei. Tot acum, se recomanda mulcirea zonei din jurul pomului pe o raza de 1 m, pentru a conserva apa din sol si a proteja radacinile impotriva incalzirii excesive a solului in timpul verii. Mulcirea se poate face cu: paie, fan de proasta calitate, rumegus, gunoi de grajd paios, etc.

5. Legarea provizorie la tutore
Aceasta operatiune este indicata pentru a favoriza o crestere corecta, pe verticala, a pomului proaspat plantat.

Pomii se scurteaza primavara, aceasta operatie urmand sa fie executata cu ocazia taierilor de proiectare a coroanei. In mod obisnuit, vergile se scurteaza la 60-80 cm, iar pomii cu ramuri anticipate la aproximativ 100-120 cm, pastrandu-se acele ramuri care vor fi folosite la formarea primelor elemente ale coroanei.

wwww.bricostore.ro

PADURILE DE CONIFERE

Pădurea de conifere este cel mai întins habitat terestru din lume, ocupând o fâşie lată de aproximativ 1.300 km în emisfera nordică. Arborii veşnic verzi de pe această arie întinsă cresc acolo unde este prea frig pentru pădurile de foioase, dar prea cald pentru tundră.
Pădurile de conifere care apar în mod natural se găsesc în emisfera nordică. Nu există păduri de conifere în emisfera sudică deoarece continentele sudice nu se extind îndeajuns de departe spre sud. Din această cauză acolo nu există o vegetaţie comparabilă. Pădurile din Noua Zeelandă, Tasmania şi sudul Americii de Sud sunt păduri tropicale temperate, care includ şi conifere. Pentru ca o pădure sau un ţinut împădurit să fie considerat pădure de conifere, trebuie să conţină conifere în proporţie de cel puţin 80 %.

O fâşie de arbori

Pădurile de conifere formează o fâşie din Scandinavia spre est peste fosta Uniune Sovietică spre nordul Chinei, puţin spre nord de Cercul Polar de Nord şi spre sud de linia de latitudine de 50° în China. Întinderi semnificative de păduri de conifere apar şi de-a lungul lanţului muntos Himalayan, în Georgia (CSI) precum şi în Alpi şi în Pirinei (Europa).
În Europa de Nord vegetaţia naturală originală de conifere se întinde dinspre est spre vest, în cea mai mare parte spre nord de linia de latitudine 40° şi spre sud de golful Hudson, dar ajungând doar puţin la nord de Cercul Polar de Nord în Teritoriile de Nord-Vest şi în Alaska. Se mai întâlnesc întinderi semnificative de vegetaţie de conifere în sud de-a lungul Munţilor Stâncoşi de pe Coasta de Vest şi spre vest de preriile centrale.
Pădurile de conifere sunt legate în nord de tundra alpină şi de deşerturile de gheaţă, iar în sud, în Asia, de stepă şi de deşert. Taigaua are diferite semnificaţii. Cuvântul „taiga” adesea denumeşte pădure de conifere. Pentru unii taigaua este însăşi pădurea de conifere. Pentru alţii ea reprezintă graniţa nordică dintre pădure şi tundră, numită şi pădure de licheni, reprezentată de genuri de licheni precum Cladonia, Romalina şiXanthoria. Această graniţă nordică a pădurilor este deschisă, adesea ca un parc, având copaci izolaţi şi tundră pe marginea pădurii. Acest tip de teren este un habitat ideal pentru viaţa sălbatică.

Tipuri de păduri

Există două tipuri de păduri naturale de conifere în lume: tipul boreal şi cel montan. Pădurea boreală este circumpolară şi este o pădure temperată rece dominată de conifere. Pădurea montană se găseşte la latitudini tropicale şi mijlocii, precum Munţii Himalaya şi Munţii Stâncoşi. În pădurea boreală din America de Nord şi Asia există mult mai multe alte specii de plante decât în zona europeană.
Principalele grupuri de conifere întâlnite în pădurile de conifere sunt clasificate în funcţie de acele lor. De exemplu, pinii (Pinus) au ciorchini de ace lungi, iar brazii (Abies), molizii (Picea) şi ienuperii (Juniperus) au ace mai scurte şi mai ascuţite. Tuia (Thuja), chiparoşii (Cupresus) şi falşii chiparoşi (Chamaecyparis) au frunze ce s-au transformat în solzi.

Adaptări la frig

Coniferele sunt bine adaptate la condiţiile ostile din nord, unde timp de şase până la nouă luni din an temperatura este sub 6°C. Ramurile lor sunt lăsate în jos, permiţând zăpezii, care este în medie între 380-635 mm pe an, să cadă fără a provoca daune structurii arborilor. Frunzele lor sunt transformate în ace sau solzi şi sunt impregnate cu răşină, care împiedică îngheţarea celulelor. Zada (Larix) din Europa şi Pseudolarix din Asia sunt excepţii printre conifere, ele având frunze căzătoare şi acele lor căzând în fiecare an.
Majoritatea coniferelor rezistă la vânt, pentru că au fibre relativ spongioase care le permit să se îndoaie şi să se clatine fără a se rupe. Această trăsătură este cel mai bine vizibilă la arborii sequoia uriaşi şi la arborii sequoia roşii (Sequoiadendron giganteum şi respectiv Sequoia sempervirens), care au şi scoarţă rezistentă la incendii. Acest lucru este extrem de util, deoarece incendiile cuprind în mod regulat pădurile de conifere. Scoarţă rezistentă la incendii au şi pinii albi (Pinus albicaulis) şi pinii mari (Pinus banksiana).

CALENDARUL INGRIJIRII FLORILOR

Afla mai multe despre: arbusti ornamentali, inmultirea vitei de vie, altoirea vita de vie, aplica, in gradina, flori care se seamana toamna, gradina toamna, flori japoneze, plantele de camera, plante apartament, plante de camera, balcon interior, plante interior, flori de camera, ghivece flori
IANUARIE- se incepe inmultirea pe cale vegetativa (prin butasi) a unor plante de apartament: saintpaulia, coleus, colocasia, monstera;- se seamana samburii de curmale (palmierul Phoenix);- periodic, frunzele mari ale plantelor de apartament se spala cu apa calduta, pentru curatarea de praf;- se incepe altoirea vitei japoneze (Parthenocissus tricuspidata) pe butasi de vita de vie de Canada (Parthenocissus quinquefolia);daca iarna este aspra, se vor lua masuri suplimentare de protejare a plantelor din gradina sau a celor car eierneaza in balcon (clematita, trandafiri, etc.);- se pot pune la fortat ramuri taiate de arbusti ornamentali (forsythia, syringa, etc.), pentru obtinerea unei infloriri timpurii (se introduc in apa rece si intr-o incapere racoroasa 2-3 zile, apoi la caldura, pana la inflorire).
FEBRUARIE- se pot pune in continuare, la fortat, ramuri taiate de arbusti ornamentali;- se poate incepe butasitul la fuchsia, crizantema, hortensie.
MARTIE- incepe semanatul unor plante in rasadnite pentru obtinerea rasadurilor in camera;- se continua butasitul unor plante care se inmultesc pe aceasta cale;- daca timpul permite, incepe semanatul unor specii de flori pe camp; de asemenea, se poate incepe plantatul bulbilor de gladiole si tuberoze pentru obtinerea de flori timpurii;- se monteaza adaposturi de polietilena la trandafiri, lalele, bujori, in vederea obtinerii unei infloriri timpurii;- se despart rizomii de canna si se pun in ghivece;- spre sfarsitul lunii, in sudul tarii, daca timpul permite, se incepe scoaterea afara a unor plante care au iernat in interior (agave, cactusi, lamai, etc.); atentie insa la eventualele pericole de ingheturi tarzii si brume;- se tund gardurile vii.
APRILIE- pe masura ce timpul se incalzeste, se scot plantele de apartament afara, luandu-se masuri de protejare impotriva soarelui arzator de la pranz (prin acoperire cu ziare), iar impotriva eventualelor brume sau ingheturi, plantele se acopera cu folii de polietilena (noaptea);- se continua insamantarea in gradina a diverselor flori care se inmultesc prin insamantare directa (salvia, tagetes, tropaeolum, verbena, zinnia, etc.);- se face repicatul rasadurilor la plantele care au fost insamantate in cutii sau rasadnite, in luna precedenta;- se dezgroapa (desmusuroiesc) trandafirii si se executa taierile;- se incepe transplantarea unor plante de apartament, la care este indicata aceasta lucrare;- incepe plantatul gladiolelor.
MAI- se continua plantarea bulbilor de gladiole;- se planteaza rizomii de canna si tuberculii de dalie;- se continua transplantarea unor plante de apartament;- se butasesc seculentele si cactusii;- se planteaza la locul definitiv rasadurile produse in rasadnite, ghivece, cutii;- se incepe udatul se se aplica primele ingrasaminte suplimentare.
IUNIE- se face udatul ori de cate ori este nevoie;- se inlatura florile scuturate la trandafirii pitici si se scurteaza cu o treime lastarul care a purtat flori, pentru a favoriza emiterea de noi lastari cu flori;- se incepe semanatul la althaea, viola, bellis, etc.;- se scot si se pun la pastratea bulbii de lalele, narcise, zambile;- se face altoirea in ochi crescand la trandafiri;- se tund gardurile vii.
IULIE- se continua lucrarile de ingrijire din luna precedenta, in special udatul. este bine ca seara, dupa asfintitul soarelui, sa se pulverizeze cu apa frunzele plantelor din gradina;- se continua semanatul plantelor bienale;- se fac butasi de muscata, pelargonium, coleus, etc.
AUGUST- se face altoirea in ochi dormind la trandafiri;- se incepe plantarea unor specii de flori cu bulbi (lalele, narcise, zambile, crini, etc.), precum si a lacramioarelor, stanjeneilor, etc.;- plantele de interior care au fost tinute in timpul verii la semiumbra se scot acum in plin soare pentru a se fortifica (pelargonium, colocasia, monstera, ficus);- se face butasirea la fucsia si pelargonium.
SEPTEMBRIE- se continua altoirea in ochi dormind la trandafiri;- se continua plantarea speciilor de flori cu bulbi (lalele, crini, narcise, zambile);- incepe plantarea la locul definitiv, in gradina, a speciilor de flori bienale (viola, bellis, etc.).
OCTOMBRIE- se continua lucrarile din luna precedenta;- se scot tuberculii de dalia, bulbii de gladiole si rizomii de canna;- odata cu racirea timpului, plantele de apartament se introduc in interior.
NOIEMBRIE- se protejeaza contra gerului, plantele care raman peste iarna afara, (trandafirii se musuroiesc), precum si semanaturile de toamna;- se trec la regim de repaus plantele cxare au nevoie de o astfel de perioada;- se face ingrasarea terenuui din gradina cu gunoi se superfosfat si se sapa adanc.
DECEMBRIE- atentie la modul de aerisire a plantelor din apartament pentru a nu fi expuse curentilor de aer rece;- se continua butasirea la pelargonium, fucsia, saintpaulia, etc.

VINE VINE PRIMAVARA

Deja asteptam cu nerabdare primavara.

Abia astept sa pot sa stau iar in gradina alaturi de plantele mele dragi sa savurez momente placute incalzindu-ma cu razele de la soare sa tund palntele care necesita aceasta lucrare,sa ud plantele,sa le fac tratamentele de baza si binenteles sa le administrez niste minerale de care plantele au mare nevoie din momentul in care ele intra din nou sa vegeteze.

In luna ianuarie am semanat muscatele si petuniile in rasadnita,acuma in lumna martie urmeaza sa seman o gramada de specii de gradina anuale.

Zilele astea am reusit sa-mi achizitionez cateva specii de conifere care urmeaza sa le plantez la locul definitiv la safrsitul lunii martie.

Acum putem semana iarba de gazon,putem planta noi butasi de trandafiri ,cateva specii noi de pomi fructiferi.

Articol semnat de ing.horticol M.CALIN